Stelian Pavalache’s Photography link--> www.photodesign.ro
Anul trecut pe vremea asta eram fascinată de o descoperire pe care o făcusem în domeniul filosofiei: Alfred Adler. Nu numai că i-am citit pe nerăsuflate Cunoaşterea omului, dar am încercat să pun şi în practică sistemul adlerian (a se vedea în următorul articol).
“…dacă aflăm de la cineva ce evenimente din copilărie i s-au păstrat în memorie, acestea ne dau, când sunt corect interpretate, o imagine a tipului de om cu care avem de-a face [...]. Toate amintirile poartă în ele o intenţie finală… Este important de ştiut de ce un om îşi aminteşte anumite lucruri, iar altele nu”.
De pe forumul facultăţii fcrp, unde există un topic intitulat “când eram mic credeam că…”, am cules câteva mituri ale copilăriei (care mi s-au părut mai interesante) :
1. Prostituatele sunt nişte femei proaste – ariadna
2. Preşedinţii aveau numai 10 la şcoală - dr.chaos
3. Credeam că pot zbura… după ce am sărit de la etajul 2 şi am stat o lună în spital, mi-am dat seama că m-am înşelat… – irinutzsa
4. Credeam că ăia care mor în filme sunt ucişi pe bune şi nu înţelegeam cum de sunt de acord – bleir wici
5. Credeam că jucăriile prind viaţă de îndată ce se stinge lumina şi oamenii adorm… – lana
6. Eu creadeam că a fi minor înseamna a fi persoană cu handicap şi mă miram întotdeauna, atunci când Tania Budi prezenta programul TVR, de ce spune că nu ştiu ce film e interzis minorilor- madi boz
7. Eu credeam că e o legătură între friptură şi scriptură - giuseppe
8. Cand eram mică credeam că dacă mânc pepene cu seminţe o sa îmi crească un mini-penenaş în burtă – monica puscasu
9. Prima dată când am auzit de Nichita Stănescu am crezut că e femeie – monkeiyller
10. …atunci când doi oameni se iubesc se naşte un copil. Mai târziu am putut să observ că un copil se poate naşte şi fără să se iubească doi oameni… – vladimir
11. Credeam că tata şi mama uneltesc împotriva mea sau – în orice caz – îmi ascund mari secrete (poate chiar adevarata identitate), în timpul în care nu eram cu ei – sandibelle
12. Când la biserică se zicea că : “Iisus a înviat a treia zi, după scripturi”, eu îmi închipuiam că scripturile sunt nişte construcţii înalte în spatele cărora Iisus a înviat – micutza88
Acest post nu se încheie aici. Tu ce credeai când erai mic? Sunt tare curioasă!
-
Hiya, i have seen your site when searching a few weeks ago and i really love the design! I just bought a new 3 character domain (cost me a packet) for a niche review blog, and i was wondering if your design is a free or paid one? I’m new to Wordpress and about to set it up, and i would really like to get something with a similar look to yours. Any ideas where i could download or buy something similar? Thanks for your help!
-
Eu credeam ca cea mai “cul” meserie e sa devii agent FBI si sa muncesti cu Scully si Mulder la Dosarele X, si mai credeam ca daca ma duc eu in Suedia.. o sa gasesc insula pe care se retrasesera cei de la Abba
)Dianoras last blog post..Mitch Albom Inca o zi
-
Citind acest post m-am dus cu gandul la multe evenimente din copilarie, dar nu prea imi aduc aminte ce credeam, nu imi aduc aminte cuvinte, imi aduc aminte imagini, intamplari.
Tot ce imi aduc aminte este ca picaturile de ploaie erau lacrimile lui Dumnezeu care plangea pentru ca oamenii sunt rai.
Cam atat cu ce imi aduc aminte, in rest, iti multumesc pentru zambet JustASmiles last blog post..24
-
Eu imi amintesc ca spuneam ca Dumnezeu are o masinarie si niste butoane si asa ne controleaza pe noi, apasand pe un buton incepea sa ploua, pe altul incepea sa ninga..
Evident credeam ca Nichita Stanescu e femeie, iar cand am aflat mai tarziu mi-a fost greu sa cred ca nu e femeie.
Si cu siguranta au mai fost lucruri pe care mi le-am imaginat, dar nu la fel de amuzante ca cele pe care le-am citit aici.Sa tot fim copii..Guardian Angels last blog post..-Aici locuiai tu bunico?
-
Eu credeam că pot deveni o zână. Chiar mă visasem zână odată. Şi nu puteam înțelege cum capătul lumii nu se află într-o înfundătură.
-
Cand eram mica ma intrebam cum respira oamenii cand se saruta. Intrebarea mi-am pus-o pe la 8 ani, cand am vazut prima oara doi tineri cum isi tin ocupate buzele. La vremea respectiva nu stiam ca nasul nu se foloseste doar la mirosit…
Mi-am adus aminte acum inca un “mit”. Auzisem eu atunci ca daca te duci la Ierusalim si arunci un banut in nu stiu ce fantana, ti se indeplineste o dorinta, iar eu credeam ca daca fac asta, o sa pot ramane langa mama pentru totdeauna, fara sa mai imbatranim (asta insemna la mine ca eu raman la 9 ani, iar ea la 35).
Si acum unul mai fantastic putin. Tot visam eu ca pot sa zbor si la un moment dat chiar credeam cu tarie ca daca alerg foarte repede o sa “decolez” intr-un final si o sa zbor.
To be continued… -
Credeam cu adevărat că faci broaşte în burtă dacă bei multă apă, credeam că dacă ai şapte bube pe picior eşti bărbat adevărat, că dacă vorbeşti mult timp cu îngerul tău el o să se materializeze la un moment dat, că părinţii ştiu întotdeauna ce faci indiferent cât de tare te-ai ascunde de ei.
Rebeccas last blog post..Şi mâine e examen…
-
să vă vorbesc şi despre MITUL SCHIMBULUI DE INFORMAŢIE SPIRITUALĂ? neah, vi-l spun pe privat
)
totuşi, voi încerca să-l sugerez şi aici: în cazul soţilor – de exemplu – atunci când fac copii, nu numai că fiecare contribuie material la conceperea bebeluşului, dar între aceştia are loc şi un anume schimb de informaţie spirituală. Fiecare îi dă celuilalt o bucăţică din sufletul său. -
mi-am amintit alt mit al meu:
În perioada liceului am trăit cu convingerea că dacă ai un iubit nu mai poţi avea şi note bune la şcoala. ) -
Sunt curioasă dacă ai auzit vreodată (ori la desene animate, ori la filme, ori în realitate) un bunic, de exemplu, spunându-şi nepotului (de fapt, ţâncului de 5-6-7-8-9 ani): “Eh, tinere, pe vremea mea…etc” ???
Ştii valy, eu am mintea în colţuri şi e mai greu să mă urmăreşti. Acum sper că e totul clar. -
Nu eram tanar, eram de-a dreptul copil, pe la 5-6 ani. Oricum, m-ai ametit de tot.
valydos last blog post..Ultrafete vs Trouble
-
Si misoginii cred asta, numai ca e o deosebire evidenta. De fapt, ei au mare nevoie de fete, insa nu au curajul s-o recunoasca, si ce-i mai grav, am impresia ca sunt irecuperabili. Dar, tu fiind intr-o alta situatie, dat fiind ca “ti-ai dat seama, de fapt, cum stau lucrurile”, esti ok.
In plus, nu esti singurul baiat care crede asta. E vorba, mai degraba, de un fel de Individualism – specific varstei tinerilor – decat de egoism. In perioada de formare a personalitatii, de exemplu, un astfel de “crez” nu poate fi decat constructiv (?) Asta inseamna ca odata ce o fata ti-a acaparat gandurile, libertatea ta e ingradita. Glumesc! -
Eu credeam ca n-am nevoie de fete si ca o sa stau toata viata mea numai in preajma baietilor. Normal ca s-a dovedit a fi o aiureala. Dar o perioada destul de lunga chiar am crezut in asta.
Intotdeauna am crezut ca nu pot sa cresc mai inalt de cat eram. Si uite asa am ajuns la 1.94.
Mai credeam ca pot sa fac orice, ca sunt bun la orice, ca pot invata orice imediat. Da, sigur…
Amintindu-mi din cele culese de tine, aia cu Nichita am crezut-o si eu si chiar ma certam cu prietenii pe tema asta, iar cu crescutul broastelor in burta daca bei pra mult suc chiar a fost teroare.
Cam atat imi amintesc acum. Oare ce poti sa zici despre mine? -
O să mai adaug câteva mituri.
Unul ar fi acela de la vreo 5 ani când eram ferm convinsă că atunci când te întreabă cineva “ce vrei să te faci când vei fi mare?”, asta înseamnă că te întreabă “spune-mi cu certitudine ce meserie vei practica”, adică dacă tu-ţi doreşti să fii pictor, pictor vei fi incontestabil, scriitor-scriitor, aviator-aviator şi tot aşa.
Un altul se referă la credinţa mea că un scriitor (poet, romancier, nuvelist etc) nu poate avea mai puţin de 50 de ani (spre exemplu, în orice caz, o vârstă un pic mai înaintată). Iar dacă ţi se oferă Marea Şansă de a întâlni unul în persoană (pe stradă, din întâmplare) trebuie să fii cel mai fericit om căci ai avut un mare noroc.
O altă prejudecată de-a mea, pe care o aveam pe la vârsta de 4 ani a fost : părerea că mama nu mă va mai iubi pentru că nu mai eram un bebeluş (atunci mie îmi plăceau numai păpuşile-bebeluş şi numai animalele mici, de aici concluzia)
-
Credeam ca noaptea, vanzotorii de la piata nu isi strang marfa de pe tarabe, astfel ca daca poti sta treaz pana tarziu, poti sa vii sa te infrupti cat vrei din ce-ti place.
=)) -
mai credeam ca daca-mi doresc mult-mult sa ma casatoresc cu printul Charles, as deveni de indata printesa ;;)
-
aa…am uitat… franta avea 2 presedinti: Jac si cu Rac. Dar cred ca nu eram singurul retardat care credea chestia asta
-
ahhaaaa
draga mea Alexandra…joci dur ) de asta tot ma intrebai pe mine de amintiri. Idem la faza cu Nichita Stanescu si aia cu parintii care planuiesc chestii ciudate in lipsa mea. In plus, cand stateam la Dorna exista si inca exista pe un deal un releu mai maricel caruia noaptea i se aprindea un bec rosu in varf. Ei, ala era ochiul Lui Doamne Doamne si ma ascundeam dupa orice ca sa nu ma vada… in caz ca faceam vreo tampenie 
-
A! Am uitat sa zic: Alfred Adler, “Cunoasterea omului” – pe “to do list”. Neaparat!
iness last blog post..Dileme optimiste
-
Multe gândeam când eram mic… Credeam că „bruzli” e un soi de animal bătăuş, că-i tot auzeam pe copiii mai mari povestind de el. După aceea am aflat cine a fost Bruce Lee…
-
Cand eram mica imi era frica de discul (da, aveam discuri… din alea pentru pick-up) lui… nu mai stiu cum il chema, dar canta ceva populara si la refren era “Hopai, turai, Vasalii”… si atunci ma infricosam cel mai tare. Credeam ca iese din aparat si vine la mine
)iness last blog post..Dileme optimiste
-
Mulţi se sfiesc să-şi spună miturile AICI, mi le spun personal. Dar nu asta era ideea. Mă hotărâsem să strâng cât mai multe (mituri/prejudecăţi/păreri preconcepute), atât pentru divertismentul tuturor, cât şi pentru a aprofunda latura asta psihologică, analiza subiecţilor
-
Mitul sufletului pereche
Timpul trece, viata se duce si ce folos daca pana la urma il gasesti – dar pe la vreo 70 de ani? E tentant sa crezi in acest mit. Numai ca in viata apar tot felul de probleme si drumul nu-i asa lin tot timpul. Exista insa si povesti cu final fericit, dar n-ai sa descoperi niciodata asta daca nu esti dispusa sa risti, pornind cu inima deschisa si cu mai mult curaj.Niciodata nu exista garantii 100 %. Totul depinde de ‘noi’, de cei doi parteneri ai unui cuplu, de personalitatea acestora, de stilul de gandire si de nevoile acestora, si in functie de acesti factori integrati intr-un mediu conjunctural cuplul va fi unul trainic, stabil, sau dimpotriva instabilitatea va duce la destramarea lui.
Relatiile pe care le avem cu ceilalti au diferite scopuri: sa ne satisfaca nevoia de dragoste, de prietenie, de securitate, de stimulare, de implinire sexuala, de stabilitate financiara etc. si in incercarea noastra de a obtine ceea ce vrem tindem sa-i manipulam si sa-i controlam pe ceilalti, constient sau inconstient, astfel incat sa-i ‘modelam’ asa cum am dori noi sa fie. -
cand eram mic visam sa am puteri de medium (imi placea X-men) ca sa pot schimba lumea. acum mi-am dat seama ca o pot schimba si fara puteri speciale
Rãzvans last blog post..tu ai fost cu vaporul?
You must be logged in to post a comment.
24 comments
Comments feed for this article
Trackback link: http://sandibelle.youzone.ro/2008/08/22/miturile-copilariei/trackback/