iubitului

by Anca Sănduloiu

—> link

      

      

         Într-o filă a jurnalului meu, datată 15 mai 2007, recitesc: spune-mi, ce faci tu acum? eu mă pregătesc să merg la şcoală. Te sărut din zbor şi peste timp! Sunt convinsă că mulţi scriu (sau, cel puţin, îşi imaginează) astfel de mesaje pentru cel/cea care le va fi iubit/ă. E vorba de o anume fascinaţie în faţa necunoscutului idealizat… Te mai gândeşti că şi Celălalt are o familie, o casă, prieteni, amintiri şi, deşi (încă) nu-L cunoşti, poţi fi sigur de faptul că undeva respiră, trăieşte! Şi, în lipsă de altceva, te agăţi de certitudinea asta - în aparenţă banală – care stârneşte în tine entuziasmul. Dar idealismul nu se opreşte din momentul în care ai impresia că L-ai găsit.

          Tu, care te-ai uitat în ochii mei fără să ştii că [...]. De ce nu ţi-ai  uitat şi inima? nu te-aş fi lăsat să o iei înapoi…